SPOVEDANIE…….

Va marturisesc faptul ca transporturile reprezinta sub 10% din activitatea firmelor mele. Acest lucru imi confera o anumita libertate, care imi permite o relativa obiectivitate in a aprecia unele aspecte din transporturi. Nefiind constrans a reactiona la cald in toate situatiile, am timp a-mi realiza o lista de prioritati, pe care o urmez cu perseverenta. Dupa cum probabil ati observat, derivand din faptul ca sunt de etnie maghiara, ma simt in stare de a trata unele aspecte sociale din domeniul transporturilor, ce se leaga de tranzitarea Ungariei si problemele ce apar cu ocazia controalelor NKH, ORFK, VPOP, etc., la un nivel pe care unii il considera indestulator de inalt. O alta preocupare care ma caracterizeaza, este dorinta de a lasa ceva dupa mine si acest „ceva” sa nu fie doar praf……..
Daca umblam cu ochii deschisi, putem observa ca in Romania, prima oara dupa 18 ani incepe sa se simta o tendinta de coagulare a breslei, in jurul unor asociatii – altele decat care ne-au fost „bagate” pe gat de conjuncturile politice succesive din 1990 incoace. Printr-o activitate diplomatica, putem declara ca am reusit sa inregimentam aproape toate asociatiile profesionale din Romania, sub stindardul CNR(Consiliul National Rutier) si cu toate ca multi nu-i inteleg insemnatatea, incepe o reala protectie a intereselor breslei. Nu am curajul sa declar ca toate actiunile CNR sunt eficiente si/sau cele mai potrivite pentru a rezolva unele probleme, dar va asigur ca izvorasc dintr-o dorinta pura de a crea un lucru bun.
Sunt sigur ca v-ati pus intrebarea, ce fonduri stau in spatele unor actiuni ale asociatiilor………in afara de cotizatiile modice platite de membri, care deabia ajung sa acopere cheltuielile de chirie a unui spatiu de sediu, plata salariului unei secretare, a unui avocat, telefon si intretinere, consumabile, etc., nu mai ramane nimic. In rest, APROAPE TOATE cheltuielile de deplasari in delegatii tematice, atat in tara , cat si in strainatate, alte cheltuieli neprevazute, costurile directe ale mentinerii activitatii de zi cu zi ale asociatiilor, sunt sustinute de catre membrii Consiliilor directoare si unii membri mai activi (vorbesc de acele asociatii, care s-au nascut „natural”) !
Ajutam copii handicapati, sinistrati si ne ajutam intre noi, cei ce suntem membri in aceste asociatii si nu numai. Pentru toate acestea nu ni se ridica statuie, ramanem doar cu simtamantul lucrului bine facut. Intalnim alti oameni valorosi, care la randul lor isi consuma energiile intr-un mod la fel de altruist, fara a sti ce ne rezerva viitorul . Un lucru insa este clar…….avem constiinta curata si somnul linistit ! Nu putem decat spera, ca pe timp ce trece, tot mai multi colegi ni se vor alatura, pentru a putea realiza cat mai multe lucruri bune impreuna.
Aproape uitasem……..optimismul si credinta sincera ca avem puterea de a schimba cate ceva in bine, ne da puterea de a merge mai departe. Sigur nu ne vom imbogati in acest fel, dar sigur vom fi impliniti sufleteste !